INVESTIGAȚIE – Cum a încasat compania Remin cu 17,4 milioane de dolari mai puțin din vânzarea piritelor aurifere

1
895

AFACERI PĂGUBOASE. Aceasta este povestea adevărată a unui companii a statului care se pregătește de aniversarea împlinirii a 10 ani de insolvență și care susține că a încheiat o afacere cifrată inițial, prin contract, la peste 53 de milioane de dolari, încasând… doar 35,6 milioane de dolari, adică cu aproximativ 17,4 milioane de dolari mai puțin.

 

Acum, “pinguinii emoționali” varsă o lacrimă fierbinte pe obrazul insolvenței, care iată de ce nu se lasă topită!, iar noi continuăm povestea unei administrări economice “magistrale” în care argumentatul ghinion cauzat de un potrivnic curs valutar duhnește de la o poștă a neputință, iar arsenul este învinovățit pentru deprecierea mărfii. O depreciere de… 33%!

 

Remin, eternul perdant

 

Compania Națională a Metalelor Prețioase și Neferoase (CNMPN) Remin SA, pe scurt Remin. Vă mai amintiți de această firmă a statului, cu sediul în Baia Mare, care înainte de ’89, cu peste 30.000 de angajați, producea 75% din producția națională de metale neferoase și prelucra TOT AURUL destinat Tezaurului României?

 

Trasă pe linie moartă în 2007, intrată în insolvență în februarie 2009 și rămasă cu 153 de angajați a căror activitate s-a modificat din extracția minereurilor în paza perimetrelor miniere rămase în proprietatea firmei statului, povestea Remin e un fel de “Pușca și cureaua lată” în variantă minerească. Și acum și la data producerii faptelor care fac subiectul scrierii de față, insolventa companie națională îşi desfășoară activitatea sub conducerea administratorului special (dr. av. Manuela Sîrbu) şi supravegherea administratorilor judiciari (Pareto Grup IPURL – Liliana Iancu – și Pro Insolv IPURL – Ioan Coman).

 

Deși insolventă și cu datorii care însumau în 2009 peste 557,5 milioane de lei, Remin era o companie interesantă prin prisma bunurilor vandabile. Unele dintre aceste bunuri au și fost vândute, ceea ce a dus, ca-n orice administrare economică bolnavă la cap, la… creșterea datoriilor! Istoricul insolvenței consemnează vânzări de active importante (imobile și halde întregi de pirite aurifere), însă în pofida tranzacțiilor, la finalul anului 2017, compania înregistra datorii de 583,2 milioane de lei, adică cu 25,6 milioane de lei mai mari decât înainte de a-și vinde bunurile.

 

Piritele, aurul și dolarii

 

Printre bunurile vandabile ale Remin erau și piritele aurifere, compania deținând un stoc impresionant în zona fostei Flotații Centrale din Baia Mare. Conform buletinelor de analiză pe care 2mnews le deține, tona de concentrat minier al piritelor aurifere de tip Șuior (vândute în perioada 2013-2016) conţinea o medie de 11,17 grame de aur.

 

În 2011, într-un dialog cu fostul ministru al Minelor, maramureșeanul Nicolae Dicu, dialog și despre problematica piritelor aurifere din zona fostei Flotații Centrale din Baia Mare, acesta a confirmat concentrația de aur consemnată în buletinele de analiză pe care le deține 2mnews.

 

Suplimentar, Dicu a spus: “Acolo, în zona haldele de steril din zona Flotației Centrale, ar fi aproape 6 tone de aur, dar nu a găsit nimeni tehnologie de extragere din cauza concentrației foarte ridicate de arseniu din conținutul piritelor. Acesta ar fi singurul zăcământ care ar putea fi luat în considerare (n.red., din punct de vedere economic), dacă s-ar găsi soluţia de creștere a gradului de recuperare al aurului până la nivelul a minimum 60%. Azi (n.red., în 2011), nivelul de recuperare este în jur de 30% și e total nerentabil”.

 

Contractul de vânzare

 

Timpul a trecut, insolvența a crescut mare și frumoasă și piritele aurifere din obrajii ei au devenit atractive, ca zestrea unei fecioare numai bună de măritat. După patru ani de insolvență, în 26 martie 2013, Remin a semnat un contract de vânzare a unui stoc anunțat la 506.542 tone de concentrat de pirită auriferă auriferă cu conţinut ridicat de arsen – tip Şuior. Cumpărătorul era un trader elvețian de metale și mineruri, firma Werco Trade AG din Luzern. Vânzarea s-a făcut prin licitație, la preţul de 105 dolari/tonă + TVA, compania elvețiană fiind unicul ofertant. Conform sumei, se estima că după vânzarea întregii cantități, Remin urma să încaseze peste 53 de milioane de dolari + TVA.

 

În ziua semnării contractului (26 martie 2013), luând în calcul preţul minim al aurului la bursele de profil și un grad de recuperare de doar 30% (minimul estimat de specialistul Dicu în 2011), cumpărătorul obţinea peste 108 milioane de dolari doar din aurul obţinut în urma prelucrării cantității de prețios steril minier vândută de Remin. Însă respectiva cantitate de concentrat vândută de compania băimăreană mai conţinea şi peste 25.000 de kilograme de argint (pirita având o concentrație de argint de 50,66 grame/tona de steril).

 

În fine, ce-a făcut cumpărătorul cu pirita, cât aur și argint a extras și ce profit a realizat nu e subiectul scrierii (pentru interesați, a dus-o în China unde a extras metalele neferoase prețioase prin cianurare, conform calculelor noastre care au inclus prețul mediu al aurului în perioada derulării contractului și un grad minim de recuperare de 30%, doar din aur s-au obținut peste 108 de milioane de dolari), reținem însă cantitățile și suma din contractul de vânzare-cumpărare: 506.542 tone și 53.186.910 dolari.

 

Realitatea bate estimarea

 

În fapt, „contractul nu a fost făcut așa simplu”, ca la vânzarea unui sac de cartofi din depozitul en-gros, ci prevedea niște bonificații și penalități în funcție de valoarea concentratului (atât cumpărătorul, cât și vânzătorul analizau la laboratoare din afara României eșantioane din lotul care urma să fie transportat) și de concentratul de arsen.

 

“Vedeți, dumneavoastră, arsenul a fost cancerul acestui produs (n.red. pirita auriferă de Șuior). În general, cantitățile de aur și argint pe tona de produs au fost conform estimărilor noastre – mai mari, mai mici, dar per total au fost corecte. Însă estimarea noastră privind cantitatea de arsen existentă în produs a fost mai mică decât s-a dovedit prin rezultatul probelor analizate. Pentru a se înțelege și de nespecialiști, cantitatea de arsen influențează negativ costurile de prelucrare a produsului, adică extragerea aurului și argintului cu costuri mai mici, pentru că, într-un limbaj netehnic, distruge instalațiile de procesare”, a explicat, pentru 2mnews, Ioan Nechita, inginer șef al Remin Baia Mare.

 

Tradus, produsul nu a avut o medie de plată de 105 dolari/tonă pentru că avea un conținut mai mare de arsen decât fusese prezentat în momentul vânzării. Adică era mai costisitor de prelucrat. În plus, acum, la un an și jumătate de la vânzarea ultimului transport, ni se spune că nici cantitatea nu a fost cea prezentată la licitație, ci mai mică. Cât de mică? Păi, mai mică cu aproximativ… 34.500 de tone!

 

„Piritele nu erau depozitate într-un loc, pe o platformă betonată, ci erau în zona Flotației Centrale (foto), în vreo șapte locuri. Aproximarea noastră la momentul vânzării a fost aceea (n.red., 506.542 tone), dar la vânzarea efectivă cantitatea totală transportată de cumpărător a fost de aproximativ 472.000 tone. În cursul celor peste 30 de ani de depozitare, piritele au fost spălate de intemperii, s-au scurs… Apoi suma finală obținută a fost influențată negativ și de cotația aurului la bursă – am prins cotații slabe, prețul aurului fiind în regres”, a mai explicat Nechita.

 

Doamnelor și domnilor, în pofida acestor multiple motivații, argumentații tehnice și văicăreli, să aflăm…

 

… adevărul despre afacerea Piritele aurifere”

 

Vânzarea primei șarje de pirită auriferă a avut loc în 2013, iar a ultimei șarje, în august 2016. În perioada 2013-2016, în cei patru ani de contract în care s-a vândut 472.000 de tone de pirită auriferă, Remin a avut o cifră de afaceri netă de 145.139.123 lei. Practic, 86,41% din cifra de afaceri netă a perioadei 2013-2016 a constat din vânzarea piritei aurifere. Adică, Remin era concentrat aproape exclusiv pe această operațiune de tip „Găina cu ouă de aur”, care urma s-o scoată din foame (a se citi din insolvență).

 

Conform unui răspuns oficial al Ministerului Economiei (care deține în patrimoniu Compania Remin), în perioada 2014-2018, Remin nu a vândut alte bunuri din patrimoniul societății decât concentratul de pirite aurifere de tip Șuior (fapt fals, s-au mai obținut venituri, mici, e drept, din vânzarea piritelor stas, către sereleul local MMET, dar să le ignorăm, pentru că nu fac obiectul scrierii de față) și că suma totală obținută a fost de… 71.014.525 lei (sumele obținute în dolari fiind calculate în lei “la cursul de la data încasării”).

 

Însă conform rapoartelor anuale ale administratorului Remin din perioada 2014-2016, din vânzarea piritelor aurifere s-a obținut suma totală de 87.772.377 lei. Hopa!, e aici o mică diferență, de vreo 16,7 milioane de lei, un mizilic de 3,8 milioane de euro, știm, dar pentru a nu acuza vreuna dintre părți de minciună, am încercat să găsim o explicație rațională. Observând că diferența este de aproximativ 19%, am acceptat premisa că sumele exprimate în raportul anual al administratorului conțin TVA, iar cel comunicat de Ministerul Economiei conține suma fără TVA. Dar, vai!, ne-am înșelat…

 

„Sumele privind vânzarea piritei aurifere către Werco Trade AG din rapoartele Remin nu conțin TVA, pentru că facturarea s-a făcut fără TVA, fiind o vânzare către o firmă externă. Însă pot să vă asigur că sunt sumele corecte”, a declarat, pentru 2mnews, Ioan Nechita, inginerul șef al Remin. Bine, să admitem că a mințit (sau s-a lăsat mințit) proprietarul Remin, adică ministerul, condus la vremea aceea de “celebrul” Dănuț Andrușcă, un poet neinspirat al economiei mioritice. Implicit luăm de bune cifrele din rapoartele oficiale ale Remin.

 

Un minus de 17,4 milioane de dolari

 

Să facem puțină aritmetică, în baza rapoartelor oficiale anuale ale administratorului Remin: în 2013 compania a vândut către Werco Trade AG pirită auriferă în valoare de 37.649.586 lei (echivalentul a 11.340.236, la cursul mediu anual de 3,32 lei); în 2014, suma obținută din vânzarea piritei aurifere a fost de 48.759.242 lei (echivalentul a 14.555.000 de dolari, la cursul mediu anual de 3,35 lei); în 2015, suma obținută a fost de 27.654.675 lei (echivalentul a 6.913.670 dolari, la cursul mediu anual de 4 lei); iar în 2016, suma obținută a fost de 11.358.460 de lei (echivalentul a 2.797.650 de dolari, la cursul mediu anual de 4,06 lei).

 

Și acum, să conchidem: totalul încasat de Remin în perioada 2013-2016 de la Werco Trade AG pentru vânzarea piritelor aurifere a fost de 125.421.963 lei. Conform mediilor anuale ale încasărilor, în moneda contractului (USD) suma este echivalentă cu 35,6 milioane de dolari (mai exact, 35.606.556 dolari).

 

Atâta s-a putut, atâta s-a primit, susțin oficialii Remin, pe cantitatea de 472.000 de tone comunicată ca fiind vândută. Conform acestui calcul, Remin ar fi vândut tona de pirită auriferă cu 75,4 dolari și nu cu 105 dolari, cât anunțaseră oficial, la semnarea contractului. De aceea a încasat în loc de peste 53 de milioane de dolari, doar… 35,6 milioane de dolari, adică cu aproximativ 17,4 milioane de dolari mai puțin. Putem să râdem și să ne uităm întrebători către „organu’ abilitat”, întrebându-l ce părere are? Putem, dar nu ne-ajută cu nimic.

 

Dacă nici acum, niciodată

 

… și mai știți ceva? În 2009, la intrarea în insolvență, Remin avea datorii de 557,5 milioane de lei. În 2016, nu numai că vânzarea a 472.000 de tone de pirite aurifere nu au dus la ieșirea din insolvență a CNMPN Remin SA, ci datoriile au ajuns la 584.355.372 de lei. Adică cu aproape 27 de milioane de lei mai mult decât la intrarea în insolvență.

 

Vă amintiți cum se sfârșește refrenul Imnului minerilor? „Ne doare că-n lumina sa / Pământul ţine-o lume rea”.

 

GRUPUL de INVESTIGAȚII 2mnews

 

 

 



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ