INVESTIGAȚIE – Cel mai reparat drum din lume, construit pe un deal din Maramureș care „o ia la vale”, a fost recepționat din nou, depășind deja de trei ori standardele de cost

1
995
Gabriel Zetea, Zamfir Ciceu, Ioan Stegeran și Mircea Man

* … despre ce e articolul? Despre un drum, am zis. Ahaaa…
Dacă-ți spuneam că-i o contemporaneizare reală
a legendei lui Manole, cu amendamentul
că n-au zidit-o pe Ana, ci niște saci cu bani,
te captivam? Da.”

(Cătălin Vischi)

 

AFACEREA MANOLE”. Drumul comunal (DC) 92 din Fărcașa (Maramureș), care asigură accesul traficului greu la Centrul de management integrat al deșeurilor din Sârbi, prin ocolirea zonei construite din sat, și care face legătura cu satele Sârbi şi Buzeşti, a fost recepționat, nimeni nu mai numără a câta oară.

 

Evenimentul a fost anunțat victorios de oficialii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice: “De astăzi, 23 iulie, comuna Fărcaşa (jud. Maramureş) beneficiază de 10 km de drum nou, finanţat prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (etapa I). (…) Valoarea totală a investiţiei a fost de 15.977.924 de lei, beneficiari direcţi fiind peste 4.000 de locuitori. Proiectul recepţionat astăzi va aduce mai multă siguranţă în trafic, va facilita accesul locuitorilor şi turiştilor şi va reduce timpul de deplasare”. Aplauze tovărășești.

 

Bine, pe aia cu turiștii zic s-o lăsăm jos că-ncepe să măcăne și nu-i rață (doar dacă nu s-a inventat turismul la depozitele de deșeuri, altfel…), dar să ne concentrăm puțin pe povestea până acum nespusă de nimeni despre acest drum care, la fel ca și Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) din satul Sârbi, a fost amplasat (de fostul președinte al CJ Maramureș, ex-pedelist-ul Mircea Man) în cel mai prost loc cu putință, nu din rea-voință, ci din prostie cumulată cu disperarea pierderii unei finanțări europene, pe un deal care o ia la vale frecvent, metodic și parcă nesfârșit.

 

Asta e cauza din care și drumul de acces (DC 92), pe care ar trebui să urce și să coboare camioanele de mare tonaj care vor deservi sistemul de salubritate din județ, se crapă mereu, urmele alunecărilor de teren fiind cuantificate în crăpături de câțiva metri (!) în carosabilul care, deocamdată, nu este solicitat mai deloc.

 

 

 

 

Stegeran, acest salvatore della patria”

 

Ioan Stegeran

Ideea acestui drum a fost generată în 2007, la puțin timp după ce primarul comunei Fărcașa, Ioan Stegeran, i-a convins pe consilierii locali să accepte (fără consultarea publică obligatorie prin lege) amplasarea CMID (care este inima întregului Sistem de Management Integrat al Deșeurilor – SMID) în satul Sârbi și să emită o hotărâre în acest sens. Stegeran e un primar isteț-descurcăreț, care, după respectivul accept, a profitat la maximum de bugetul județean și cel al statului pentru a-și implementa proiecte la care alte comune nici măcar nu visează.

 

Principiul era simplu: “Bă, io v-am salvat!”. Și adevărul ăsta este. Când toate comunele refuzau amplasarea CMID pe teritoriul lor, în ceasul al 12-lea, când mai erau doar câteva zile pentru ca CJ Maramureș să depună documentația pentru obținerea finanțării SMID, Stegeran a acceptat propunerea președintelui CJ de atunci, Mircea Man, ba chiar și să treacă-n partidul condus pe atunci de Traian Băsescu (PDL), cu anumite condiții. Finanțări pentru o multitudine de proiecte. Conform condițiilor impuse de Stegeran, bugetul județului a scăzut, neplanificat, cu zeci de milioane de euro.

 

După ce Man nu a mai fost la butoanele CJ Maramureș, Stegeran a mers de fiecare dată la noii președinți (Zamfir Flore Ciceu și apoi Gabriel Valer Zetea) să se asigure că înțelegerile de la sfârșitul anului 2010 vor fi respectate. Evident, niciunul dintre președinții care s-au perindat de-a lela prin Palatul Administrativ nu și-au permis să ignore puterea administrativă din locul în care edificau CMID-ul. Sunt oricum împotriva naturii, nu mai au nevoie și de o comunitate potrivnică.

 

Să pornim spre/la drum, însă. Un drum (DC 92) care a fost băgat de Stegeran la pachetul cu obligațiuni (nu CEC, că nu urma să se tragă la sorți Dacii, ci ale CJ Maramureș) pentru a-i mai îndulci pe localnicii contestatari, care se consideră afectați de decizia administrației locale de a amplasa CMID-ul în zona lor. Practic, le-a promis că mașinile cu gunoi nu vor trece prin localitățile lor, ci că se va edifica un drum nou, un fel de centură comunală.

 

Calendarul și demonstrația înțelegerii

 

În noiembrie 2007, Stegeran, prezentându-și investițiile/performanțele într-un articol publicitar dintr-un ziar local, a amintit de un proiect care urmează să fie „parafat de Guvern, printr-o hotărâre. Drumul 92, care va lega Fărcașa, Sârbi, Buzești și Tămaia. E un drum nou și va fi ca o centura. Va fi la standarde europene. Deja am cumparat terenul de la oameni în zonele în care nu exista domeniul public, documentația e pregatită, așteptăm doar hotărârea de Guvern”. Traducere: pe vremea aceea, președintele CJ era Marinel Kovacs, proiectul SMID era în stadiul de amoebă (nu se știa unde va fi locat CMID), iar Stegeran vroia să construiască drumul pentru că așa considera necesar, nu pentru a devia traficul greu spre un depozit de deșeuri aflat în fază de povești de spus la gura sobei.

 

Emil Marinescu

În 2008, Mircea Man, președintele PDL Maramureș ajunge președinte al CJ. Continuă steril să caute locația viitorul CMID pentru a putea depune proiectul spre finanțare. Rând pe rând 10-15 localități, după declarația ulterioară a lui Emil Marinescu (atunci vicepreședinte al CJ, acum director general Drumuri-Poduri Maramureș) resping propunerea. Se intră în vrie, pericol iminent de pierdere a posibilității obținerii finanțării europene.

 

Decembrie 2010, înaintea Crăciunului, cu două zile înaintea termenului limită de depunere a proiectului SMID Maramureș. Fărcașa acceptă. Uraaa! Strâns de termenul final, Man, președintele CJ Maramureș, a acceptat să sprijine financiar cu vreo 3 milioane de euro mai multe lucrări din comuna condusă de Stegeran, însă nimeni din administrația județului nu protestează, nu face public nimic din acea înțelegere. După aproape cinci ani aveau un loc pentru CMID, în Legalău, o zonă de lângă pădurea satului Sârbi, pe deal.

 

Primarul Stegeran

În 2013, într-o discuție oficială cu jurnalistul Cătălin Vischi, Stegeran confirmă înțelegerea și faptul că, de fiecare dată când s-a schimbat președintele CJ, a reinterat-o cu noul președinte: „Am făcut o analiză cu consilierii și am zis: „Dom’le, proiectele care le avem în derulare se finalizează în 10 ani, așa, în pasul melcului, cum merg la noi treburile”, și am zis daca le putem face în doi ani e un câștig pentru comunitate. Deci am mers pe cuvântul lor și datele au rămas aceleași și cu actuala conducere a CJ. Știti cum a fost? Noi am făcut ședința de aprobare a amplasamentului marți, că joi trebuia să fie (n.red., Mircea Man) la București și să spună dacă au locația. Am fost pe ultima sută de metri!”.

 

Și oficialii de la acea vreme ai CJ Maramureș (prin Marinescu) au admis negocierile cu administrația comunei Fărcașa, negocieri care au ridicat valoarea inițială a proiectului cu vreo 20 de milioane de euro: „Ne-am luat angajamentul ferm de a automatiza 100% sistemul de sortare și asa a crescut valoarea proiectului de la 38 de milioane de euro la peste 50 de milioane de euro. De asemenea, ne-am angajat să construim un drum de centură a localității (n.red., DC 92), să nu afecteze populația nici măcar la transportul deșeurilor acolo, și să reducem și cantitățile de deșeuri care urmau să ajungă la Centrul din Sârbi, prin construirea unui centru de sortare și în nordul județului, la Sighet”.

 

Drumul suplimentar proiectului, dar și automatizarea totală a CMID au fost condițiile lui Stegeran. Nefiind cheltuieli eligibile (adică nu puteau fi decontate de principalul finanțator, Uniunea Europeană), banii trebuie platiti din visteria judetului: 20 de milioane de euro. Stegeran: „Din aceste condiții pe care noi le-am pus coordonatorului acestui proiect (n.red., CJ), valoarea a crescut cu circa 20 de milioane de euro”. Pe lângă cheltuielile implementării proiectului, CJ a mai plătit, conform înțelegerii cu Stegeran, finalizarea unor proiecte ale comunei.

 

Calendarul vieții drumului născut mort

 

În 2012, Mircea Man, eminența cenușie care a acceptat edificarea CMID pe un teren la fel de mișcător ca dunele sahariene și cel care a antamat 20 de milioane de euro pentru plata înțelegerii, a plecat (prin vot), PDL s-a desființat, iar DC 92 a fost pus pe linie moartă. Atenție!, extrem de important. Până în acest an, nicio marionetă politică de la conducerea județului nu a comandat un studiu geotehnic pentru a verifica dacă investiția se poate edifica pe acel teren. Din punct de vedere legislativ, e o infracțiune penală. S-au băgat bani ca-ntr-un sac fără fund sperând că Dumnezeu o să oprească printr-o minune alunecările naturale de teren.

 

Asta până în octombrie 2013, când o comisie a Consiliului Județean (CJ) Maramureș, pe atunci condus de Zamfir Ciceu, a consemnat, printr-un raport oficial, motivația creării acestui drum, iar la scurtă vreme a fost adoptat, prin Hotărâre, de forul administrativ al județului. Iar a trecut o vreme până când CJ a ajuns din nou la mâna lui Stegeran: în vara anului 2014, după deschiderea șantierului la CMID, au început și lucrările pentru DC 92.

 

24 iulie 2014, Zamfir Ciceu: “Chiar în cursul zilei de mâine va fi acolo prezentată activitatea de deschidere a lucrărilor pentru construcţia drumului DC 92. Acest program (n.red., a vrut să zică proiect, dar e avocat, îl înțelegem) este finanţat prin programul PNDL (n.red., Programul Naţional pentru Dezvoltare Locală, gestionat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice), OUG 28, este propus pentru a fi prins în lista de investiţii pentru că valoarea este destul de mare şi nu ne putem permite ca şi investiţie noi singuri, cei de la Consiliul Judeţean, şi nici cei de la comuna Fărcaşa”.

 

O mică și poate nesemnificativă paranteză: toate (TOATE) documentațiile, studiile – de fezabilitate, proiectului tehnic – etc. au fost finanțate de CJ Maramureș, comuna Fărcașa n-a plătit nimic. Doar așa era înțelegerea politico-administrativă din 2010. DC 92 de atunci, din 2014, avea aproape 8 kilometri (7.947,7 metri), pornea din DJ 108A, din Buzeşti şi se oprea în DC 94, în Fărcaşa, pe strada Sticlarillor.

 

Partea carosabilă a fost proiectată cu o lăţime mai mare decât în cazul altor drumuri comunale, cu două benzi de câte 3,5 metri, şi acostamente mai mari (1 metru pe sens), tocmai pentru că era prevăzut să preia traficul rutier de mare tonaj.

 

De asemenea, Stegeran a cerut și legături de la DC 92 cu cele două sate din zonă, în consecință, legăturile spre Sârbi (1,7 kilometri) și Buzești (880 de metri) au fost proiectate cu două benzi a câte 2,5 metri fiecare și acostamente de câte o jumătate de metru pe sens. Să mergem acum spre bani…

 

„Halatul” și ițele întortocheate ale afacerii

 

Constructor DC 92 și primarul Stegeran

În 2014, DC 92 a fost finanțat din bugetele județean (proiect, studiu de fezabilitate etc.) și de stat (construcția a cărei valoarea totală s-a ridicat la 11.292.020,72 lei + TVA). Lucrarea începe să fie executată de un sereleu din Cluj-Napoca, Cridov, administrată și deținută de Cristian Mureșan și Daniel Gheorghe Pop.

 

O altă mică și aparent nesemnificativă paranteză: într-un document deținut de 2mnews, Andrei Liviu Cârja, fost angajat la firmei Cridov din Cluj ca șef punct de lucru, consemnează că în anul 2013 (cu un an înaintea începerii lucrărilor la DC 92) a “executat reabilitare drumuri comunale în comuna Fărcașa” – în 2017, Cârja avea să devină director general al Drumuri-Poduri Alba Iulia. Firmă familiarizată cu lucrările în zonă.

 

Revenim la DC 92. Calendaristic: 24 iunie 2014, se emite autorizația de construire a DC 92. Documentația tehnică e întocmită de un sereleu din Baia Mare, Taffo (semnează inginer Gabriel Gârda). Din nou, nimeni nu se gândește la studiul geotehnic, deși localnicii avertizează că fenomenul alunecărilor naturale de teren este o carcateristică a dealurilor din zonă.

 

Zetea și Stegeran

Octombrie 2014, Gabriel Zetea, vicepreședinte CJ: “La Fărcașa, s-au acordat fonduri și pentru construirea DC 92, drum pentru trafic greu și modernizarea drumurilor de acces la localitățile Sârbi și Buzești, cu o suplimentare de 1 milion de lei și un total de 1.250.000 de lei pentru anul 2014 (n.red., suplimentarea a fost obținută prin amendament la Legea bugetului de stat). Primarul Ioan Stegeran și Consiliul Local din Fărcașa au fost alături de proiectul Consiliului Județean atunci când ne-a fost mai greu și este de datoria autorităților județene să fie alături de una dintre cele mai importante comunități maramureșene, Fărcașa”. Traducere: pe față, niciun dubiu. Se respectă înțelegerea politico-administrativă din 2010. Bașca, abia aprobată finanțarea, aceasta a fost suplimentată cu un „mizilic” de 1 milion de lei doar pentru lucrările din 2014.

 

August 2015. Gabriel Valer Zetea, pe atunci vicepreședinte al CJ Maramureș (care îl anatamase deja politic pe Stegeran, devenit pesedist convins), spunea în Fărcașa: „Pentru ca proiectul județului Maramureș, SMID, să devină funcțional este nevoie, în primul și în primul rând, de construcția drumului de acces la amplasamentul depozitului, și vorbim aici de 5 km de drum destinat traficului greu, care să facă legătura cu drumul județean și depozitul propriu-zis. Este o investiție importantă și cu o valoare mare, respectiv peste 15 milioane de lei pentru a finaliza întreg proiectul comunității, adică 5 km până la depozit și alți 4 km în continuare, bani care nu putem să îi accesăm decât de la Ministerul Dezvoltării Regionale”.

 

Ce se deduce de aici? Banii nu s-au accesat (deși licitația a fost adjudecată încă din 2014, iar a licita o lucrare fără a avea sursă de finanțare e faptă penală), lungimea drumului a scăzut cu 3 kilometri și valoarea lucrării a rămas aceeași. Tipic. În fine… Mai spunea Zetea despre termenul de finalizare a lucrării: începutul anului 2016. Să avansăm, deci, calendaristic.

 

În 2016 încă se construia… Cridov, DC 92. În februarie 2016, o mică problemă: polițiștii de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice din Cluj fac percheziții la firma Cridov pentru un prejudiciu de peste 18 milioane de lei – peste 10 persoane sunt anchetate în acel caz (surse 2mnews au confirmat că “patronul Mureșan căzuse pe o interceptare”).

 

Octombrie 2016, încă se construia… Cridov, DC 92, Stegeran. Primarul Stegeran cere CL Fărcașa să voteze contractarea unui împrumut bancar pentru plata lucrărilor executate la obiectivele finanțate prin PNDL, deoarece în septembrie s-au epuizat sumele ce pot fi alocate în acel an de la bugetul de stat: „Suntem în situația în care executanții au realizat lucrări, bazându-ne pe sumele ce trebuiau alocate. Nu putem să nu achităm acești bani, astfel încât propune contractarea unui împrumut, iar în momentul în care se vor aloca banii de la minister, se va achita creditul”. Printre executanții care aveau de recuperat bani, firma Cridov, pentru lucrările la DC 92: 1.759.000 lei. Se votează, se iau banii, se plătesc executanții (printre care și Cridov).

 

CL Fărcașa

28 februarie 2017. Alunecări de teren, drumul se crapă, devenind inutilizabil. Nicio problemă. La cererea lui Stegeran, CL Fărcașa aprobă indicatorii tehnico-economici pentru „Lucrări suplimentare la drum comunal DC 92”. În plen, Stegeran precizează că este vorba despre consolidarea DC 92, pe lungimea de 10,72 kilometri și că sursa de finanțare este PNDL. Valoarea proiectului este de 6.312.390 lei, din care contribuția Fărcașei este de 122.580 lei. Se votează în unanimitate (HCL Fărcașa nr. 15/28 februarie 2017). Rețineți suma: 6,3 milioane de lei.

 

17 mai 2017, se modifică soluția tehnică a DC 92, CL Fărcașa o aprobă și transformă în hotărâre.

 

Februarie 2018. Floare Mureșan, viceprimar Fărcașa: „Proiectul de modernizare a DC 92, ce duce la depozitul ecologic se încheie în acest an. (…) Am înţeles că prin vară, sau toamna acestui an, vor deja să deschidă groapa şi să aducă deșeuri, dar nu prea au cum, că s-a rupt acum şi drumul (DC 92), care duce până în dreptul depozitului. S-a surpat şi este o diferenţă aproape de un metru, iar asfaltul o ia la vale. Totul este din cauza instabilităţii terenului.”

 

Mai 2018, din bugetul județului, la butoanele căruia se află acum Zetea, se mai alocă 500.000 de lei comunei Fărcașa pentru realizarea lucrărilor de limitare a extinderii alunecărilor de teren care pun în pericol DC 92, rețeaua de alimentare cu apă și energie electrică.

 

23 iulie 2018, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice: comuna Fărcaşa (jud. Maramureş) beneficiază de 10 kilometri de drum nou. Valoarea totală a investiţiei: 15.977.924 de lei. Din februarie 2017 și până în iulie 2018, în doar 17 luni, valoarea reabilitării drumului surpat, care în 2016 a costat 13,5 milioane de lei, crește de la 6,3 milioane de lei la 16 milioane de lei. O diferență de aproape 10 milioane de lei…

 

Totalul e de aproape 30 de milioane de lei pentru un drum comunal de 10 kilometri, adică un cost (până acum) de 3 milioane de lei/kilometru, adică aproape 650.000 de euro/kilometru în contextul în care standardul de cost pentru realizarea unui kilometru de drum comunal a fost stabilit la 193.500 de euro. La Fărcașa, fără a include finanțările CJ pentru acest obiectiv, s-a depășit deja de peste trei ori standardul de cost stabilit de Guvernul României. Deocamdată.

 

GRUPUL de INVESTIGAȚII 2mnews

 



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

1 COMENTARIU

  1. proiectul, drumul si sistemul lui peste. ce nu intelegeti ca o mana de functionari primesc o groaza de bani pentru ca se fac ca lucreaza. sefutii lingai din cj au primit spor la salar pentru proiectul asta. de ce nu cereti o situatie cu sumele si persoanele care inghit bani lunar pentru a se ocupa de nimnic ? sa vada toata lumea cum sunt platite gunoaiele.

LĂSAȚI UN MESAJ