MIREŞU MARE. La sfârşitul lunii noiembrie 2016, în comuna Mireşu Mare a fost recepţionată, în sfârşit, staţia de epurare, investiţie finanţată de Ministerul Mediului şi care avea, iniţial, perioada de implementare 2012-2013. În fine, fiind „doar” un obiectiv de interes local, banii au venit aşa cum au venit, cu întârzierile de rigoare. Acum, însă, se pune problema: ce să facă mireșenii cu staţia de epurare în contextul în care în comună există doar 16 km de canalizare şi 6 km de apă potabilă?
Din punctul de vedere al primarului Ioan Mătieş (în foto) răspunsul e unic: „Trebuie să continuăm extinderea reţelelor de apă-canal, altfel staţia de epurare se transformă din obiectiv de investiţie în obiectiv de muzeu. Rămâne nefuncţională, domnule! Ne mai trebuie peste 50 km de reţea de canalizare şi cam tot atât de apă…”. Are comuna Mireşu Mare bugetul necesar proiectului de extindere a reţelelor de apa-canal? Nu. Soluţia? Bugetul naţional. Adică acolo unde „prim-ministrul mascat” Liviu Dragnea (PSD) a găsit o „gaură” de 10 miliarde de lei, iar unii economişti i-au explicat că nu e niciun minus, doar o întârziere a încasării unor plăti UE previzionate să fie încasate în 2016.
În afară de extinderea reţelei de apă-canal, administraţia comunei din Țara Chioarului speră să i se accepte spre finanţare alte două proiecte de investiţii. „Am depus un proiect care vizează reabilitarea şcolii din Mireș. E o şcoală veche, construită când eram eu copil, prin 1970, şi niciodată reabilitată prin lucrări majore. Proiectul e în valoare de aproape 1,8 milioane de lei şi prevede reabilitarea completă, de la acoperiş şi până la toalete – acum sunt toalete „de ţară”, în fundu’ curţii. Sperăm să primim undă verde şi pentru reabilitarea unor drumuri comunale, aici avem două proiecte pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru 6,5 km şi pentru 20 km. E important, pentru că vrem să începem investiţiile, dar nu putem fără primul pas, studiul de fezabilitate”, a menţionat primarul din Mireşu Mare.
Aşa arată viitorul, însă, anul trecut, pentru creşterea gradului de bunăstare al oamenilor din zonă, „ceva-ceva am făcut, cu bani puţini, câţi am avut, câţi am mai primit de la Consiliul Judeţean (CJ) … N-am stat cu mâna întinsă, aşa că ne-au dat (n.red., CJ) la rectificare 25.000 de lei şi ne-au mai dat 50.000 de lei”.
„Ultima sumă, cei 50.000 de lei, ne-au dat-o aşa, că au fost obligaţi de natură – trebuia decolmatat barajul în Remeţi, că altfel îi luau apele pe rromii din zonă (n.red., la inundaţiile din 2015, în zona văii de la Stejera s-a rupt o porţiune de drum şi au fost distruse patru podeţe, iar la Remeţi pe Someș au fost distruse apărările de mal, autorităţile investind peste 85.000 de lei din bugetul local pentru remedierea situaţiei). Am băgat patru excavatoare în râu şi am rezolvat problema. Şi, cu ocazia asta, am folosit apoi cele aproximativ 14.000 de tone de conglomerat scos din râu să reparăm o parte din drumurile de pe terenurile agricole, că erau nişte gropi de se răsturna tractorul! Pentru asta am dat ceva bani din buget, doar pentru transport, restul lucrării s-a făcut pe bază de… omenie. Dacă noi nu ne ajutăm, îi aşteptăm pe alţii să o facă?”, a declarat Ioan Mătieş, primarul din Mireşu Mare, comună care are în componenţă şapte sate şi este situată în Lunca Someșului, într-o zonă cu risc crescut de inundaţii.
Cătălin VISCHI
ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.
