DIN SUBTERANUL STRATEGIC – Cum se încearcă scoaterea din insolvență a companiei Remin, după o soluție de pe vremea lui Cioloș

0
570

ANALIZĂ. Conform monitorizării 2mnews, diferite entități ale statului controlate de Guvern emit, cu o ciclicitate anuală, strategii de salvare a firmelor de stat aflate în insolvență sau chiar cu sceptrul falimentului deasupra capului fiscal. În principiu, aproape toate aceste strategii par viabile. În practică, ele rămân salvări scriptice, niciodată puse în practică, rămase mereu la stadiul de tentative.

 

Acesta este doar un argument al concluziei noastre: factorii decidenți din frunte Guvernului (indiferent cine l-a controlat politic) sau influencerii politici, startegici și economici ai acestuia nu își doresc în mod real (din motive care diferă de la caz la caz) reintroducerea respectivelor firme în circuitul economic sănătos, dar, pentru a nu fi acuzați că nu fac nimic în privința nedreptei și neconcurențialei stări de încremenire în insolvență a respectivelor firme ale statului, mimează preocuparea și transmit, pe diverse canale, găsirea soluției salvatoare.

 

Așa se întâmplă și în acest an, când a apărut (respectându-se ciclicitatea demult previzibilă) o nouă strategie conform căreia firmele de stat aflate în insolvență și la care tot statul deține cea mai mare parte din creanțe (printre care și compania Remin Baia Mare) ar urma să reintre în circuitul economic. Înainte de expunerea cele mai recente strategii, vă propunem un compendiu doar al ultimilor trei ani, reamintindu-vă soluțiile propuse în 2016, 2017 și, iată, 2018.

 

Monitorizarea soluțiilor salvatoare”

 

În urmă cu doi ani, în timpul Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, s-a scos de la naftalina guvernamantală o Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului emisă în urmă cu 12 ani (!), respectiv cea înscrisă cu nr. 23/2004. Simplificat, aceasta prevedea ca comasarea prin absorbție a AVAB (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare) cu APAPS (Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului)  și preluarea de către AAAS (Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului) a creanțelor pe care insolventele de stat le aveau la ANAF.

 

Apoi, firmele insolvente aveau să stingă datoriile pe care le aveau la AAAS prin preluarea prin dare în plată a unor active/active funcţionale (ceea ce era legalizat încă din 1997, printr-o altă OUG – nr. 88). Explicație: darea în plată este similară cu plata unei datorii printr-un bun (adică AAAS ar fi urmat să poată să primească bunuri mobile și imobile de la firma insolventă, pe care să le valorifice, iar firma să poată să iasă curată în circuitul economic). Rezultat: nu s-a făcut nimic.

 

În 2017, s-a propus modificarea legii insolvenţei. Practic, conform modificării, planul de reorganizare judiciară a unei firme insolvente putea include şi convesia creanţei bugetare în acţiuni sau titluri de valoare. Deci, insolventa nu mai plătea datoria cu bunuri, ci cu acțiuni. Această nouă procedură ar fi permis (cu aprobarea AGA) conversia în acţiuni a creanţelor deţinute de stat, inclusiv de autorităţile locale, şi apoi majorarea capitalului social al societății. Simplificat, creditorii Remin (primării) urmau să primească în contul datoriilor pe care le au de recuperat acţiuni la companie. Rezultat: nu s-a făcut nimic.

 

În 2018, un nou proiect “salvator” reia ciorba reîncălzită din 2016. Un proiect de OUG al AAAS (cea căreia i s-a băgat pe gât datoriile insolventelor de stat) va putea prelua bunuri mobile și imobile, în vederea stingerii creanțelor față de debitorii din portofoliu. Practic, unele bunuri ale firmelor insolvente vor trece în administrarea AAAS la valoarea de piață, stabilită de un evaluator autorizat, și vor putea fi transferate, prin hotărâre de Guvern, în administrarea unei alte autorități publice centrale.

 

Ce se încearcă acum

 

În acest moment, foarte mulți administratorii judiciari ai firmelor de stat insolvente au propus stingerea creanțelor prin procedura dării în plată – legislația actuală permite preluarea unor active, dar nu și stingerea, în urma operațiunii, a creanțelor și nici nu reglementează procedura administrării și gestionării activelor preluate.

 

Situația insolventelor de stat datoare (în principal) statului o include și CNMPN Remin Baia Mare, iar aplicarea unei asemenea decizii ar fi benefică nu doar pentru companie, care ar putea reintra în circuitul economic, ci și prin reintroducerea în acest circuit a bunurilor deținute de insolventele de stat, bunuri care se degradează pe zi ce trece, pierzându-și din valoare. Pronosticul nostru: nu se va face, din nou, nimic.

 

Am ținut, însă, să vă atragem atenția asupra unei tehnici ciclice, pozitive din punct de vedere economic și voit neaplicate. Pare că cei care conduc statul refuză să-i facă acestuia un bine, semănând cu un doctor la căpătâiul unui bolnav, care are pilula salvatoare pe noptieră, dar refuză să i-o administreze. În acest timp, boala se agravează.

 

Fosta companie minieră Remin SA, societate cu capital integral de stat care până în 2005 a fost principalul agent economic din judeţ, a intrat în 2009 în procedură de insolvenţă şi îşi desfășoară activitatea sub conducerea administratorului special (dr. av. Manuela Sîrbu) şi supravegherea administratorilor judiciari (Pareto Grup IPURL – Liliana Iancu – și Pro Insolv IPURL – Ioan Coman).

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

LĂSAȚI UN MESAJ