CELEBRARE – 80 de ani de la sfințirea primului Palat Episcopal ortodox din Maramureș

1
973

ARHIVE. În urmă cu 80 de ani, la 17 aprilie 1938, în Sighetu Marmației, ultimul episcop al Armatei (Episcopia Armatei române a funcționat între 1921-1948), generalul de brigada doctor Partenie Ciopran, a sfințit primul Palat Episcopal ortodox din Maramureș, care până atunci servise ca Palat al Culturii – primul episcop ortodox al Maramureșului, dr. Vasile Stan, a fost învestit în decembrie 1938.

 

Decizia edificării unor palate culturale în orașe importante din Ardeal a fost luată în 1907 de Dieta Ungariei, fiind generată de… servilism, practicat și astăzi în sistemele politico-administrative. Practic, a fost ocazionată de împlinirea a patru decenii de la încoronarea împăratului Franz Joseph I al Austriei ca rege apostolic al Ungariei (cel care, cu doar o săptămână înaintea încoronării din Biserica Mátyás din Buda, la 27 mai 1867, a aprobat încorporarea Transilvaniei în Ungaria) și de reflexul aproape pavlovian al oamenilor politici de a-și arăta slugărnicia față de șeful suprem.

 

Construcția Palatului Culturii din Sighetu Marmaţiei (după un proiect al arhitectului Sándy Gyula, inspirat de cetățile medievale), prima clădire din timpul Monarhiei Austro-Ungare (Österreichisch-Ungarische Monarchie, eronat denumită Imperiul austro-ungar) la care s-a folosit fier-betonul, a început în toamna anului 1912.

 

Edificată în stil secesionist-romantic cu trei corpuri de clădire alipite (tavanul corpului central a fost decorat, în 1931, de pictorul Liviu Szabó-Bordeaux cu pictura alegorică „Artele”) și patru turnuri cu acoperişuri conice, sobra clădire a fost inaugurată în 1 decembrie 1913.

 

La 26 ianuarie 1938, prin Hotărârea nr. 116 a Consiliului de Miniştri, Palatul Culturii din Sighetu Marmației este „cedat pe vecie” pentru instalarea Reşedinţei Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului (care a fost reînființată în 1937). Până în 1940 aici a funcționat Episcopia Ortodoxă, apoi, după cedarea Ardealului de Nord-Vest (1940-1944) imobilul a fost întabulat pe statul maghiar, crucile de pe turnuri fiind demontate.

 

Între 1945-1948, clădirea revine în patrimoniul Episcopiei, dar apoi episcopia e desființată (de regimul comunist). Recuperarea în instanță a edificiului a avut loc în 2009, Episcopia ortodoxă instalând aici Protopopiatul Sighet, în clădire desfăşurându-şi activitatea, conform protocolului, şi Biblioteca Municipală „Laurenţiu Ulici”, Casa de Cultură şi Şcoala de Artă „Gheorghe Chivu”.

 

2mnews



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

1 COMENTARIU

  1. Cladirea asta a-ti ,,retrocedot-o ,,dar Palatul Episcopal Greco Catolic si Catedrala Greco Catolica din Baia Mare nu !!!Asta inseamna lipsa de caracter si falsificarea istoriei romanesti cu rea credinta !!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here