ANALIZĂ – Lucruri nespuse despre „miracolele” ce se vor face cu 10 milioane de euro în Baia Mare #cevabunsoîntâmplatpentruoraş

0
545
Foto: Dorin Maciovan

ADEVĂR COMPLET. Să ne-nţelegem de la bun început: cele două proiecte sociale care se vor implementa în Baia Mare sunt benefice. Cofinanţarea din partea bugetului local e cea mai redusă cu putinţă (aproximativ 2%), „purcoiul” de bani venind din bugetul comunităţii europene. Scriptic, intenţiile-s bune: creşterea calităţii vieţii în comunitatea marginalizată în care există populaţie aparţinând minorităţii rrome.

 

OK, europenii-s sensibili la asta, cotizează şi vor mai cotiza oricât pentru proiectele de integrare a rromilor (fără ca vreunul să fi avut vreun rezultat edificator), la fel ca dependentul de fapte rele care donează la biserică crezând că-n felul ăsta şi-a cumpărat bilete-n primul rând din Rai. Scrierea de faţă a fost generată de modul incomplet/defectuos în care a fost propagată informaţia, aceasta fiind privată de unele detalii ruşinoase. Să aflăm adevărul complet.

 

Plătiţi să li se facă bine

 

Proiectele „Standarde pentru Baia Mare – Incluziune şi integrare fără discriminare” şi „Incubatorul socio-medical, instrument de inovare socială”, în valoare totală de 48 milioane de lei (adică peste 10 milioane de euro), pentru a avea cursanţi, adică oameni cărora li se ridică standardul de viaţă cu bani europeni, îi vor… plăti.

 

Foto: Dorin Maciovan

Respectivii 1.360 incluşi în cele două proiecte, pentru a fi consiliaţi profesional în găsirea şi păstrarea unui loc de muncă, pentru a fi specializaţi profesional (calificaţi) şi pentru a-şi face firme, pentru a li se renova casele etc., adică pentru fiecare oră de făcut bine cu forţa, cursantul va fi plătit. Scorul: 5 lei/oră (sunt cursanţi care pot participa la 720 de ore, 360 de ore sau 180 de ore, adică vor încasa între 900 de lei şi 7.200 de lei). Din întreaga sumă alocată acestui proiect, peste 1,2 milioane de lei este alocată doar pentru plătirea celor cărora li se va face bine.

 

Acest proiect îi mai subvenţionează şi pe cei 75 de aleşi să devină antreprenori (adică să-şi înfiinţeze afaceri), aceştia fiind plătiţi cu câte 111.557 lei fiecare, totalul subvenţiei fiind de aproape 2 milioane de euro.

 

De asemenea, alţii 145 de cursanţi vor fi angajaţi, angajatorii fiind plătiţi pentru a-i menţine în câmpul muncii cu câte 900 lei pe lună, timp de un an, totalul subvenţiei fiind de peste 1,5 milioane de lei. Tot angajatorii, care vor angaja timp de un an cei 15 ucenici formaţi prin proiect, vor fi plătiţi cu câte 1.100 lei pe lună, timp de un an – în acest caz, subvenţia totală fiind de aproape 200.000 lei.

 

Foto: Dorin Maciovan

Proiectul o să dea posibilitatea pentru 200 de persoane să-şi renoveze casele (se acordă 8.000-8.900 lei/persoană, rezultă 1,7 milioane de lei). Conchizând: programul acesta va avea impact pozitiv asupra a 1.360 de persoane sărace, în cea mai mare parte rromi. Calculând totalul investiţiei şi împărţindu-l la numărul de persoane cărora li se va face bine rezultă că fiecare sărac inclus în program „costă” 7.756 de euro. Sigur, doar o parte din aceşti bani merg direct către ei, pe principiul „nu le dăm peşte, ci undiţe şi-i învăţăm să pescuiască”.

 

Cu ce rămânem practic (ce e bine)

 

Proiectul prevede reabilitarea cu 240.000 lei a unei clădiri (ce aparține Şcolii Gimnaziale „Nicolae Bălcescu”) – în respectiva clădire se vor desfăşura programe de alfabetizare. Alt beneficiu palpabil este că se va face un cabinet stomatologic mobil şi comunitatea respectivă va fi deservită de o „echipă mobilă medicală şi socio-medicală” – ca şi oricare dintre noi, care nu mergem la cabinet sau spital, ci vine cabinetul sau spitalul la noi. Apoi, 200 de cocioabe vor deveni cât de case pot deveni printr-o investiţie de 8.000-8.900 de lei/spaţiu locativ.

 

Va fi reabilitată o centrală termică (cea de pe Bd. Republicii, din zona Liceului Sportiv – costuri: 1,34 milioane de lei), spaţiul urmând să fie folosit pentru furnizarea serviciilor socio-medicale şi pentru „intervenţii în domeniul ocupării forţei de muncă”. Cam astea-s beneficiile palpabile.

 

Cât despre cele 75 de noi firme (PFA sau orice altă formă) din cele două proiecte, permiteţi-mi, privind graficul pe 2016 al afacerilor în faliment sau insolvenţă din judeţ, să rămân sceptic privind rentabilitatea lor economică. La fel şi în privinţa calificării cursanţilor ca zidar-pietrar-tencuitor, frizer, maşinist la terasamente, operator introducere şi validare date, lucrător în alimentaţie, consilier vocaţional sau comunicator în limba engleză… Dar, subliniez, #cevabunsoîntâmplatpentruoraş. Undiţe pentru pescuit… Fir întins!

 

Cătălin VISCHI



ATENȚIONARE! * Articolele de pe acest site sunt proprietatea autorului 2mnews.ro și sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Conținutul fiecărui articol poate fi preluat în limita a 500 de caractere, cu citarea sursei și inserarea vizibilă a link-ului către articolul respectiv. În caz contrar, autorul textului preluat fără respectarea condițiilor se va adresa instanțelor de judecată. Vă mulțumim pentru înțelegere.

LĂSAȚI UN MESAJ