ABUZ – Șefii de la Garda Forestieră și de la Cadastru forțează premeditat menținerea unei greșeli materiale care prejudiciază un composesorat din Borșa

SURSE 2 MNEWS. Ce se-ntâmplă în Comisia Județeană de Fond Funciar Maramureș, rămâne acolo. Propoziția introductivă seamănă cu sloganul spălătorilor de bani din Las Vegas, însă ideea de bază e că puține lucruri răzbat public din ceea ce se decide acolo.

Sigur, e o anomalie, pentru că aceste ședințe sunt publice, însă pentru că nu se anunță public niciodată, la ele participă doar cei care fac parte din comisie, iar gurile rămân pecetluite. Dar tot ce e pecetluit devine atractiv pentru noi. Și după ce “ceva” devine atractiv pentru noi, aflăm și devine public. Am făcut precizarea asta pentru, mă scuzați, puținii proști, care încă nu și-au dat seama de asta.

De pildă, acum vă spunem o poveste despre un abuz comis în Comisia Județeană de Fond Funciar Maramureș de majoritatea membrilor acesteia, la instigarea a doi simpatizanți pesediști, numiți politic și ținuți politic în funcții: Istrate Ștețco (47 de ani), șeful Gărzii Forestiere Cluj, în cârdășie cu Ovidiu Ștefan (53 de ani), director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Maramureș.

Abuzul e ăsta: trecând peste argumentele prefectului de Maramureș, Vasile Moldovan (care e avocat, deci se presupune că înțelege speța), Ștețco și Ștefan i-au instigat și manipulat pe majoritatea celor care fac parte din Comisia de Fond Funciar Maramureș să respingă solicitarea Asociației Composesoratului Cisla Borșa de a repara o eroare materială înfăptuită de Comisie și semnalată… tot de Ștețco și Ștefan.

Speța este similară cu solicitarea de a ți se reface buletinul pentru că cei de la Starea civilă ți-au înscris numele greșit. În aparență simplu, un act administrativ poate deveni complicat atunci când în joc intră interesele politico-financiare și, mai ales, ordinul de partid.

Cazul, simplificat

De 13 ani, Asociația Composesoratului Cisla Borșa plătește (sub această denumire) impozit pe teren la Primaria Borșa – și un impozit semnificativ, de peste 40.000 de lei pe an, pentru că a fost împroprietărit cu o suprafață de 6.000 de hectare de pădure. În 2006, când i s-a înmânat titlul de proprietate, cei din Asociația Composesoratului Cisla Borșa nu au pus mare preț pe faptul că această Comisie Județeană de Fond Funciar Maramureș i-a denumit în document Composesorat Cisla Borșa.

Timp de 12 ani, nimeni, nicio entitate fizică sau juridică nu s-a scandalizat. Până la Istrate Ștețco, borșan de loc, trăitor în Bistrița și numit (doar bănuim de ce) de Ioan Oltean, președinte PNL Bistrița-Năsăud, acest „Conchita al PSD”. Ei bine, Ștețco (cel care conduce instituția aflată în conflict deschis cu Cisla Borșa) și Ștefan (care în toamnă împlinește cincinalul de când conduce politic Cadastrul din Maramureș) au purtat o corespondență privitoare la Cisla, în urma căreia au conchis (ei doi, mici dumnezei) că Asociația Composesoratului Cisla Borșa și Composesoratul Cisla Borșa sunt două entități diferite.

De dragul raționamentului să admitem că Ștețco și Ștefan fac parte dintre cei cărora trebuie să le repetăm ce se întâmplă atunci când ascunzi ceva. Adică n-au înțeles oamenii și pace! Bine, atunci, cei de la Cisla Borșa s-au dus la Judecătoria Vișeu, unde s-a dat decizia înființării entității, și au cerut două certificate de grefă: una pentru Asociația Composesoratului Cisla Borșa și una pentru Composesoratul Cisla Borșa. Răspunsul Judecătoriei este, logic, că nu există Composesoratul Cisla Borșa, iar Asociația Composesoratului Cisla Borșa are CIF, CUI, adresă, etc. ca și cele din titlul de proprietate.

Dacă ai creierul “mobilat” cu mai mult de un neuron (necesar să-ți păstrezi echilibrul), concluzionezi: titulatura corectă e Asociația Composesoratului Cisla Borșa, pe titlul de proprietate a survenit o eroare materială care se îndreaptă printr-o decizie administrativă a celor care au cauzat-o, adică a Comisiei Județene de Fond Funciar Maramureș. Prefectul Moldovan a înțeles asta fără traducător. Ștețco și Ștefan, nu. Abuzul constă din faptul că, prin prisma funcțiilor (unul șef al Gărzii Forestiere, celălalt șef al Cadastrului), cei doi dau senzația celorlalți componenți naivi ai Comisiei de Fond Funciar că se pricep.

Practic, se pricep, doar mimează că nu pricep – pentru că pare că interesele lor privind speța Borșa depășește sfera profesională, faptă pe care o vom aprofunda curând.

Încă o încercare

Acum, însă, privind îndreptarea erorii de pe titlul de proprietate al Cisla Borșa mai există o șansă, ședința din ultima zi a lunii ianuarie, când speța va fi repusă pe rol. Sigur, o să voteze și Ștețco și Ștefan, deși ei se află într-o evidentă stare de incompatibilitatea, fiind tocmai cei care au produs acte juridice în speță.

Poate că pricep, totuși, ceilalți, ce se întâmplă și cum acest abuz administrativ s-ar putea răsfrânge asupra tutoror, pentru că tergiversarea îndreptării erorii de pe titlul de proprietate aduce un prejudiciu de 1 milion de lei Cisla Borșa (suma de bani pe care statul o plătește drept compensație pentru interdicția composesoratului de a exploata suprafețele aflate în ariile de protecție). Să nu mai pomenim de faptul că Cisla Borșa are activitatea sistată total tot de camarila roșie și multiple procese pe rol. Îi șicanează inclusiv cu asta, pentru a nu putea încasa nici măcar compensațiile…

De altfel, surse 2mnews au explicat că Ștețco s-ar fi declarat neîncrezător că banii ar fi necesari plății dividendelor către membrii composesoratului, spunând că mama sa nu a primit niciodată dividente de la Cisla deși are pădurea în respectiva asociație. Numai că mama lui Ștețco nu primește dividende și-a vândut dreptul într-o perioadă mai dificilă din punct de vedere financiar, când avea nevoie de bani pentru a-și rezolva o problemă de sănătate. Află și șeful de la Garda Forestieră acum…

Cătălin VISCHI